sâmbătă, 10 martie 2012

Capitolul 24

Capitolul 24


PVE.

Cred ca trecuse o ora si ceva,iar Luana nu mai iesise din camera ei. Eu stateam pe canapeaua din living si priveam absent la televizor.Cu toate ca eram pe alta lume
am putut auzi niste pasi pe scari si intorcandu-ma am vazut-o pe Luana intrand in living. S-a asezat pe un fotoliu si m-a privit serioasa.
-Te ascult.-Zise
-Ce?-Eram nedumerit
-Nu ai nimic sa imi spui?-Isi ingusta privirea
-Nu...
-Eric!
-Nu am nimic sa iti spun!-Am exclamat.
-Fie cum vrei...
Trecu un moment in care fu liniste apoi:
-Sti Eric,nu meriti sa fi iertat.-Spuse gandindu-se
-Cum?
-Nu meriti sa fi iertat.-Ma privi
-La ce te referi?
-Ooo,haide Eric sti prea bine la ce ma refer.
...
-Si nu te chinuie deloc constiinta?-Intreba vazand ca nu mai zic nimic
-Ar trebui?Luana,nu am simt vinovat cu nimic.I-am spus ca cine ma tradeaza plateste,iar ea tocmai asta a si facut.
-Si daca nu te-a tradat?
-Cum adica nu m-a tradat?Luana,stiu ce am vazut,bine! Am vazut-o cu ochii mei..cand...-Mi-am strans pumnii.
-Te doare asa-i?-Intreba
-Nu,nu ma doare. Ma sfasie,ma omoara incet imaginile acelea.Simt ca innebunesc.-M-am uitat la ea cu o privire distrusa.
La ultima mea replica lacrimi i-au curs pe obraji apoi izbucnii in plans.
-Luana!-M-am ridicat si am luat-o in brate apoi i-am mangaiat parul.
-Luana,ce ai patit? Ce s-a intamplat?
-Nimic-Se desparti de mine si isi sterse repede lacrimile.
-Am o intrebare?
-Da.
-De ce ai lovit-o?
Era ca si cum un pumnal imi fusese infipt in inima odata cu acea intrebare.
-De ce? De ce ai lasat furia sa te conduca incat sa ajungi la un asemenea gest?
-Luana,palma aia...e singurul lucru pe care il regret. Singurul. Mi-as fi dorit mai bine sa nu am maini decat sa o lovesc. Parca m-am lovit pe mine.Dar in afara de palma aceea nu regret nimic.-Am spus trecand de la tristete la furie.
-Eric,eu stiu ca nu esti violent.Stiu ca ai face orice pentru cei apropiati tie,dar nu te pot ierta.
-Cum?-Am zis in timp ce furia imi scadea
-Nu te pot ierta pentru ce i-ai facut. Nu pot! Daca ea te va putea ierta vreodata,atunci o voi face si eu. Dar ca ea sa te ierte este o sansa la un milion,deoarece un asemenea gest nu poate fi uitat.
A mai vrut sa zica ceva,dar soneria telefonului a intrerupt-o. A raspuns repede si vazand numele apelantului s-a ridicat imediat de pe fotoliu si a disparut in bucatarie.
M-am ridicat si eu in urma ei si am ascultat convorbirea dintre ea si cea persoana.
-Da?
....
-Da,am ajuns acum 2 ore. De ce? E vreo problema? Daca vreti imi iau un bilet si ma intorc imediat.
.....
-E vreo imbunatatire?
....
-Mi se rupe sufletul cand va aud plangand.Va rog,ma faceti si pe mine sa plang.
.....
-Tot nu recunoaste pe nimeni.
....
-Ce?Din nou a incercat asta!
....
-Off,nu mai pot.Cred ca am sa mor de tristete.Doctorii ce au zis?
....
-Nu,asa ceva nu se poate.Cum adica nu ii mai dau nici o sansa de recuperare?
....
-Doctori incompetenti.Daca v-a fi nevoie  o vom duce si in alta tara.
....
-Ok,cum doriti. Sa ma sunati daca e ceva. Eu va voi suna maine dimineata.
....
-La revedere.
A inchis si si-a sters lacrimile. Eu nu stiu cum ajunsesem acolo,dar stateam intepenit in pragul usii. Luana cand s-a intors a impietrit.
-Eric,de cand stai aici?
-Cu cine vorbeai Luana?-Am facut un pas spre ea. Numai cand auzisem cuvantul doctor imi dadusem seama ca ceva nu e bine.
-Cu nimeni.
-Nu ma minti.Deci ?
-Pai...cu o prietena.
-De ce ai pomenit ceva de un doctor?
-Pai...dar ce-i cu intergatoriul asta?-Sari
-Luana,spune-mi ce imi scunzi!
-De ce? Oricum nu te intereseaza,asa ca nu e nevoie sa iti spun nimic! Noapte buna!-Apoi trecu ca o furtuna pe langa mine,iar peste putin timp am auzit o usa trantinsu-se.
Eram impietrit. Oare ce imi ascundea? "Oricum nu te intereseaza..." mi se plimbau cuvintele ei prin mine. Daca presupunea ca nu ma intereseaza inseamna ca era vorba despre...ea...dar ce cauta doctorii in discutia asta?Doar daca nu cumva....
nu nu are cum! Nu m-a iubit nici macar putin asa ca nu s-a intamplat nimic.
Am urcat scarile incet apoi am intrat in camera mea si m-am trantit pe pat.
-Trebuie sa uit.Trebuie sa te uit cumva.-Am spus cu voce tare.

PVS.

Alb...doar alb.Atat era in jurul meu sau atat puteam distinge eu. Mintea mea de asemenea era la fel de alba,un singur chip mi se arata in memorie.Doar unul.Un baiat cu par brunet,ochii negrii si un zambet superb.Eric.
De fiecare data cand imi aminteam numele lui inima mea sagera si mai mult,durerea ma invaluia din nou si din nou exact ca o furtuna ce nu se mai opreste.
Cand numele lui nu imi umplea mintea ma intrebam ce caut in locul acesta despre care nu stiam ce e sau unde se afla.Ca o concluzie,nu stiam nimic.Alte intrebari care ma ivadau erau daca aveam familie,prieteni,sau cunoscuti.Nu imi aminteam sa fi avut
asa ceva.Nu imi aminteam nimic.Eram ca o cutie goala,ca un lac secat.Toate amintirile mele disparusera,totul absolut totul.M-am ridicat din patul ce era pozitionat in mijlocul camerei si am facut cativa pasi prin camera.
-De ce Eric? DE ce?-Am intrebat cu voce tare.-Era destul de ciudat sa imi aud vocea dupa atata timp.Cred ca trecusera zile,saptamani sau poate ani de cand nu ma mai auzisem vorbind.
M-am lasat sa cad in fund si punandu-mi capul in maini am inceput sa plang.

Dupa 4 luni.

Plangeam.Era activitatea cea mai frecventa pe care  o facem in ultima vreme.Inca ma aflam in locul acela oribil,despre care aflasem ca era....sanatoriu. Cel mai oribil loc in care fusesem in viata mea.Tratamentul de aici era insuportabil,de fiecare data cand vreo asistenta intra in camera
in care stateam primemem cate o palma sau si mai rau.Erau niste fiinte oribile....toti vroiau sa imi faca rau.Absolut toti.Singurele persoane pe care le vazusem in ultima vreme erau asistentele si doctorii.Inca nu imi aminteam sa fi avut familie sau prieteni.Nu puteam sa imi amintesc.Cand incercam sa fac acest lucru
ma lua duerea de cap.Era ca o eroare.Oare ii pasa cuiva de mine?Ma iubeste cineva ? Sau toti sunt la fel ca...El si ca asistentele.
-Eric de ce mi-ai facut asta?De ce nu ti-a pasat de lacrimile mele?De ce n-ai avut suficienta incredere in mine si in iubirea mea?De ce m-ai facut sa sufar atat?De ce?-Imi ziceam cu voce tare. Si apoi...realizand vorbele pe care tocmai le spusesem mi-am dat seama.Mi-am dat seama ca sufar pentru cineva care probabil nu se
gandeste la mine nici macar o secunda.Ca plang pentru cineva care probabil acum se distra si radea,in timp ce au stateam inchisa aici. Ca sufar pentru cineva care nu merita.Pentru cineva care s-a razbunat pe mine folosind forta.Pentru cineva care nu a avut incredere in mine si in iubirea mea.
M-am ridicat de jos si mi-am sters lacrimile apoi mi-am dat parul de pe fata si am zis:
-Vei plati Eric Pierce!Vei plati pentru ca m-ai lovit.Vei plati pentru ca m-ai violat.Vei plati pentru ca m-ai jignit si ca nu ai avut incredere in mine.Vei plati pentru tot ce mi-ai facut.Voi avea grija sa nu mai poti sa razi nici macar o zi.Iti voi distruge inima exact asa cum ai facut si tu. Te urasc!Te urasc cu toata inima,si imi promit mie  insumi ca ma voi razbuna!
Dupa ce am zis toate aceste cuvinte ca si cum cineva ar fi apasat un buton,toate amintirile mele au revenit.Toate chipurile si caracterele persoanelor dragi mie mi-au invadat mintea.Luana,mama,tata,Jessica,Andrew,Zack,Ali.Toti absolut toti.
M-am asezat pe pat si am asteptat, in mintea mea ingramadindu-se toate amintirile.Toate momentele frumoase petrecute alaturi de prietenii si familia mea. Prietena mea Luana,oare cat o fi suferit din cauza mea?Cum o fi indurat toata suferinta provocata?
Gandurile mi-au fost oprite de usa care s-a deschis pe ea intrand medicul.M-am ridicat de pe pat si i-am zis:
-Vreau sa imi vad familia si prietenii.
S-a uitat surprins la mine apoi a zambit calduros.Se vedea pe chipul lui bucuria privind stare ce o aveam acum.
-Sigur.-Imi mai zambi  apoi iesi.
Imi plimbam privirea pe tavan asteptand sa se intoarca. Usa s-a deschis din nou si nici nu am apucat sa privesc spre ea ca cineva mi s-a  aruncat in barte si m-a strans cu putere.
-Soll,ti-ai reveit!-Exclama Luana lacrimile curgandu-i din ochi in timp ce ma strangea in brate
-Luana.-I-am intors imbratisarea
-Nu imi vine sa cred!-Spuse inca plangand.
-Luana nu mai plange.
-Plang de fericire.Doamne,nu imi vine sa cred!Multumesc!-Se uita spre cer apoi zambi.
-Luana,a mea.-Am imbratisat-o din nou.
-Ce dor mi-a fost de tine si de imbratisarile tale.-Zambi.
-Si mie de ale tale Luana.
-Pe o biata mama nu o baga nimeni in seama?-Vorbi o voce din spatele Luanei.
-Mama!-Am sarit de la Luana la ea si am inbratisat-o strans.
-Fetita mea.-Incepu sa planga.-Ti-ai reveit!Ti-ai revenit!
-Da mama,mi-am revenit.Imi pare rau ca v-am facut sa suferiti.Imi pare atat de rau.-Am lasat privirea in podea.
-Ohh nu mai fi trista.-Veni Luana si ma imbratisa pe la spate,bagandu-ma intre ea si mama.
-Nu...pot sa respir.-Am reusit sa spun deoarece eram sufocata in imbratisarea lor.
-Ohh scuze!-Se retrasera,iar eu am inceput sa rad de fetele lor ce aratau parere de rau.
Au zambit apoi pe usa intra si tata ce ascundea la spate un buchet urias de trandafiri portocali.
-Tata!-L-am imbratisat aproape doborandu-l.
-Scumpa mea.-Ma stranse in barte,iar dupa ce ne-am despartit mi-a dat buchetul de trandafiri.
-Nu ai uitat.-Am zambit,deoarece trandafirii portocalii erau florile mele preferate.
-Cum as putea sa uit.-Ma imbratisa din nou.
Toate imbratisarile luand sfarsit mi-am aruncat privirea prin camera apoi am intrebat:
-Unde e Jess?
Cei trei au inceput sa se agite.
-Mama?-M-am uitat la ea si a aplecat privirea-
-Luana?-A facut acelasi gest ca si mama.
-Tata?-A repetat gestul celor doua.
-Imi spune si mie cineva unde e Jessica?
Mama s-a apropiat de mine.
-Scumpo...sora ta nu a putut sa vina.-Intoarse privirea
-De ce?
-Pai...e...e insarcinata.-Lasa capul in jos.
-Ce! Cum adica e insarcinata?Cine?Cand?
-Am aflat la o saptamana dupa ce tu ai fost internata aici.-Raspunse tata.
-Cine?
-Un prieten,de fapt iubitul ei,despre care noi nu aveam habar.-Spuse mama
-Si...unde e baiatul?
-Ooo...e cu sora ta. O pazeste in fiecare moment si din cate se vede o iubeste enorm.-Zise tot mama
Am zambit.Ma gandisem ca o parasise.
-Daca e pe asa,abia astept sa il cunosc.
-S-ar putea sa o faci cat de curand,trebuie doar sa asteptam sa vedem ce zice medicul.
-Ok....
-Scumpo noi iesim.Ramai cu Luana.-Ma mangaie mama pe par.
-Bine.
Dupa ce au iesit m-am asezat pe pat,iar Luana langa mine. Stateam si priveam absenta podeaua pana cand Luana a vorbit:
-Soll,uita-te putin la mine.
Mi-am ridicat privirea din podea spre ea. Acaesta aproape ca s-a speriat cand am privit-o.
-Soll...ce e cu privirea asta? Sau mai bine te intreb,la ce te gandeai mai devreme?
Mi-am strans pumnii,iar Luana vazandu-mi gestul a vorbit din nou"
-Te gandeai la el asa-i?
-Da Luana,la el ma gandeam.E in fiecare secunda in gandul meu.
-Scuza-ma ca iti spun asta,dar Soll ai ceva in privire.Nu mai e ca inainte.E ca si cum ti s-ar fi varsat otrava in ochi. Ai atata ura in privire incat nu pot sa cred ca esti tu.
Nu eram surprinsa.Stiam ca Luana ma poate citi ca pe o carte deschisa si ca ma cunostea mai bine chiar si decat parintii mei.M-am intors spre ea si i-am luat mainile intr-ale mele,zicand:
-O sa plateasca Luana.
-Soll...nu ziceai tu ca e destula razbunare?-Ma privi bland
Sunt sigura ca privirea mea era si mai apriga,deoarece imi amintisem spusele mele de acum aproape o jumatate de an.
-Am zis...bine spus.Dar nu,Luana. M-am razgandit.Il voi face sa plateasca.V-a regreta tot ce mi-a facut.Ii voi provoca o suferinta atat de mare incat v-a innebuni,exact ca mine. Vreau sa stie si el cum este sa traiesti intr-o lume alba.Intr-o lume unde suferinta si durerea sunt la tot pasul.
Intr-o lume unde nu iti amintesti nimic,in afara de lucrul care te-a adus in starea aceea.-O lacrima mi-a cazut pe obraz,dar am sters-o repede.
Luana m-a privit trista,dar si uimita,cel mai probabil de comportamentul meu.Apoi a facut ceva ce m-a surprins,mi-a luat mainile intr-ale ei si mi-a zis:
-Sunt alaturi de tine.Vreau sa stie si el cum e sa suferi si cum e sa nu poti face nimic pentru a opri acesta suferinta.
I-am zambit calduros apoi am imbratisat-o.
-Esti cea mai buna prietena din lume Luana.Ooo,si abia astept sa facem o repriza de shopping.
Am ras amandoua.Era pentru prima data cand radeam din inima in ultima jumatate de an.
Nu peste mult timp au venit si parintii mei,insotiti de medic,care ne-a dat cea mai buna veste si anume ca puteam pleca acasa.
Eram in masina si ma gandeam la ce face sora mea Jessica. Eram destul de suparata pe ea,deoarece un copil ii v-a strica intreaga tinerete si mai ales ii va lua toata copilaria,dar pe de alta parte ma bucuram deoarece il avea aproape pe tatal copilului.Ceea ce insemna sa nu va fi o mama singura.
Am ajuns acasa si am coborat prima din masina.Apoi am intrat tot prima in casa.
-Mama,tata?Ati ajuns?-Se auzi vocea Jessicai din living.
Nu am scos nici un sunet doar am mers incet,iar cand am ajuns la intrarea in living am strigat:
-Surpriza!!!
Jessica vazandu-ma se ridica imediat si ma prinse intr-o imbratisare stransa.
-Soll.Ohh,Doamne esti chiar tu!-Se dadu inapoi si ma privi.
-Chiar eu!-Am strans-o in brate.
-Nu imi vine sa cred! Nici nu sti cat ma bucur ca esti bine.
-Haide sa ne asezam.Nu e bine sa stai mult in picioare.
Se incrunta
-Da stiu.-Am zis in timp ce ma asezam langa ea pe canapea.
-Soll...eu...
-Jess,nu trebuie sa te justifici.Ai facut oarecum o gresala,dar o vei indrepta.Nu sunt suparata pe tine.-Am zambit.
-Ooo,Sollesti o sora atat de buna!Imi pare rau ca nu am fost mai apropiata de tine.-Ma imbratisa.
-Nu iti face griji Jess,de acum incolo voi fi numai langa tine.Iti promit.
Zambi,iar in secunda urmatoare in living intrara si parintii mei impreuna cu Luana.S-au asezat langa noi zambindu-ne apoi mama zis:
-Pe cine barfiti voi acolo?
Luana chicoti
-Aaa...pe nimeni.Noua nu ne place barfa.-I-am raspuns.
-Da,si eu sunt pestisorul de aur.-Zise Luana sarcastica.
-In acest caz,cred ca imi poti implini mai mult de trei dorinte,doar ne cunostem nu?-Am ranjit
Am ras cu totii de spusele mele.
-Si Jessica,cum il cheama pe...iubitul tau?-Am intrebat-o.
-Remus si cred ca....-Nu apuca sa termine fiindca fu intrerupta de o voce barbateasca ce provenea din spatele meu:
-Mi-am auzit numele.Cine ma cauta?
M-am intors cu fata spre el apoi m-am ridicat in picioare.Eram cu 10 centimetrii cred,mai scunda decat el.
-Eu.- L-am privit atenta.
-Aaa,tu trebuie sa fi Solagee,daca este sa ma iau dupa descrierea facuta de sora ta.Eu sunt Remus,incantat.-Isi intinse mana spre mine,eu i-am apucat-o ferm si am zis:
-Dupa cum  ti-a spus si Jess,eu sunt Solagee,incantata.Aaa si spune-mi Soll...Solagee suna prea...complicat.
Zambi,iar acelasi lucru l-am facut si eu. S-a asezat pe canapea langa mine,iar in dreapta lui statea Jessica.
-Si...Remus ce varsta ai?Pentru ca nu pari mai mare de 18 ani.-Mi-am inceput micul interogatoriu.

-Intradevar ghicesti bine,am 17 ani.
-Impliniti sau?
-Da i-am implinit in mai.
-Aha...si la scoala,unde esti?
-Aici in Timisoara.Sunt din acelasi liceu cu voi.
-Mmm...nu imi amintesc sa te fi vazut,dar tinand cont la cati elevi are liceul nostru.
-Frati surori mai ai?
-Nu sunt singur la parinti.
-De cat timp o cunosti pe sora mea?
-De un an si ceva.
-De cat timp sunteti impreuna?
-De 10 luni.
-Wow! Ce relatie lunga.-I-am zambit Jessicai.
-O sa mai vorbim si alta data.Tu ai vreo intrebare daca tot vrem sa aflam ceva unul despre celalalt.
-As avea una,dar...mi-e teama sa nu te superi sau sa te intristezi.-Zise scarpinandu-se in cap.
-Stai linistit.Despre ce e vorba?-L-am indemnat sa continue,desi stiam ce vroia sa ma intreba.
-Tu...ai fost iubita lui Eric Pierce?-De indata ce intrebarea iesi din gura lui cei din jurul meu s-au panicat si m-au privit ingrijorati,eu doar am zambit slab ,si mai multa ura infiltrandu-se in privirea mea la auzul numelui sau.
-Da,eu am fost,dar acum nu mai sunt.
-Am stiut eu ca te stiu de undeva de cum te-am vazut.
-Nu sunt innebunita dupa presa si paparazzi.De fapt ii urasc asa ca...nu vreau sa stiu de unde m-ai recunoscut.Mai ai vreo intrebare?
-Da...legata tot de...sti tu. Sper ca nu te deranjeaza,dar este doar curiozitate.
-Nu te ingrijora.Deci...-Am spus,deoarece intr-un fel imi facea bine sa vorbesc despre el si despre fosta noastra relatie.Ma ajuta sa inlatur si ultimele urme de tristete.
-Cum e Eric la caracter? Si te intreb acest lucru pentru ca pe oriunde ar merge la interviuri,sedinte foto si asa mai departe mie mi se pare inganfat ,arogant ,cum ar veni prea plin de sine.
-Eric e...diferit.Nu arata totul pe fata.Are mai multe fete,pe care le foloseste in functie de situatie.E calculat si isi calculeaza toate miscarile-mai putin ce mi-a facut mie,am zis in gand-,nu lasa nimic la voia intamplarii.Si e dragut,dulce si iubitor.-Am zambit fortat deoarece toate cuvintele astea erau cat pe aci sa mi se opreasca in gat.
-Wow...daca vorbesti asa despre el,de ce v-ati despartit?
Toti din jur mai aveau putin si ii dadeau cu ceva in cap,iar mie imi venea sa rad de expresiile lor.
-Niste probleme mai severe sa zicem.Nu ne potriveam mai pe scurt
-Aha...sper sa nu te fi suparat ca te-am intrebat lucrurile astea,dar eram tare curios si la cum sunt toate fetele de la scoala innebunite dupa el si dupa frumusetea lui,mi se facuse in minte un adevarat macel privind comportamentul lui.
-Nu m-am suparat.
-Ok...haideti sa ne uitam la TV.Poate gasim ceva interesant de vizionat.-Schimba Luana subiectul si aprinse televizorul. Programul ales la intamplare de Luana,era unul strain,iar la ora acesta transmitea in direct o emisiune al carei invitat era...Eric.
Luana vru sa schimbe insa am oprit-o si i-am luat telecomanda dand mai tare apoi am ascultat cu atentie.
-Si Eric cum te mai simti?-Intreba prezentatoarea
-Bine ,multumesc de intrebare.-Raspunse zambind.
-Cu viata amoroasa cum o mai duci?-Intreba din nou prezentatoarea.
-Pai...la fel. Dupa cum sti si tu....singur.
-Cu fosta ai mai tinut legatura?
M-am uitat si mai atenta si am vazut flacara de furie din ochii lui Eric.
-Nu,nu am mai tinut legatura.
-Nu ti-e dor nici macar putin de ea?
-Daca nu am mai tinut legatura inseamna ca nu,nu ii duc dorul.-Zise putin iritat de intrebarea prezentatoarei
-Uuu...bine,bine inchidem subiectul.-Chicoti prezentatoarea observand tonul lui.
-Eric,daca iti spunem ca noi am obtinut nsite poze cu tine de noaptea trecuta in timp ce sarutai pasional gatul unei domnisoare in masina ta,ce spui?-Ranji prezentatoarea,iar Eric parea nonsalant.
-Nimic,nu pot spune nimic deoarece e adevarat.
Din sala se auzi un "Oooo"
-Si,exista posibilitatea ca acesta sa fie inceputul unei nou relatii?
Eric rase apoi raspunse:
-Ma sti tu pe mine sa ma implic in vreo relatie serioasa?-Ridica o spranceana
-In ultima vreme nu,dar acum o jumatate de an erai implicat intr-o relatie destul de serioasa cu acea fata. Solagee,o chema parca?
Furia reveni in privirea lui si zise:
-Am fost implicat intr-o relatie foarte serioasa,dar acum s-a sfarsit.
-Ok...si acum intrebari din partea publicului.-Anunta prezentatoarea.
Prima care i-a adresat o intrebare a fost o fata ce nu avea mai mult de 16 ani.
-Eric...sunt foarte emotionata ca am ocazia sa vorbesc cu tine,dar...as vrea sa te intreb ceva,la care te rog sa raspunzi...
-Ok,despre ce e vorba?
-Vrei sa fi iubitul meu?
Mi-am abitinut rasul si din cate am vazut se pare ca si Eric facea acelasi lucru.
-Vorbim dupa,ok?-Incerca el sa isi ascunda amuzamentul.
-Ok.
Urmatoarea intrebare veni tot de la o fata care parea ceva m-ai serioasa.
-Buna Eric!
-Buna!-Ii zambi
-Sper sa nu te supere intrebarea mea,dar...de ce te-ai despartit de Solagee? Nu v-ati inteles sau?Toti fanii se intreaba  asta deoarece cand erati impreuna circulau numai zvonuri frumoase despre voi pe internet,dar acum toate articolele noi sunt despre presupusele motive ale despartirii voastre.Deci poti raspunde?
Eric a inspirat adand apoi a vorbit.
-Despartirea nostra a fost o etapa destul de dureroasa.Ne-am despartit din cauza ca nu ne mai intelegeam si am cazut de comun acord ca ar fi mai bine sa nu ne mai continuam relatia.A fost frumos cat a fost,dar asta este.
Cat de frumos te pricepi sa minti Eric.Daca le-ai spune adevarul ce ar zice oare fanii tai?Cum ai mai putea iesi in fata lor dupa aceea? Sau nu ai avea nici o problema si ti-ai continua viata chiar si asa.
-Si daca ati fost de comun acord,de ce nu mai tineti legatura?-Intreba tot acea fata.
Ei acum sa te vad Eric.Ce minciuna mai scornesti pe moment.
-Chiar daca am fost de comun acord nu am mai tinut legatura deoarece motivul despartirii noastre a fost dupa cum am mai spus,nepotrivirea de caracter,deci nici ca prieteni nu am putea continua findca nu ne-am intelege.
Wow,a gandit-o in mai putin de 20 de secunde!Cand ai devenit atat de bun la minciuni Eric  sau erai si inainte?
-Ok,dragilor cam atat pentru astazi.Va doresc o zi placuta si nu uitati ca ne vedem si maine tot la aceeasi ora.O zi placuta in continuare!-Anunta prezenttoarea apoi am inchis televizorul si m-am ridicat indreptandu-ma spre gradina.
Ajungand in aceasta m-am asezat in leagan si am privit frunzele cazute la pamant. Nu trecu mult si langa mine se aseza Luana.
-Esti bine?-Ma intreba
-Da...vad ca nu i-a pasat deloc de mine si de ce mi-a facut.-M-am uitat la Luana.
-Sti Soll...el nu stie adevarul.El crede ca l-ai inselat cu Robert si atat.Eu am fost acum cateva luni in L.A. si am vrut sa ii spun,dar...
-Mai bine ca nu ai facut-o. Lasa-l sa creada ce vrea. Nu ma mai intereseaza.
-Chiar nu il mai iubesti?
-Incerc sa nu o mai fac. Si voi reusi.
Luana doar ma lua in brate si apoi ne-am dat impreuna in leagan,exact ca in copilarie.

Peste 1 luna.

Trecuse o luna de cand eram din nou acasa.Locuiam cu totii in acelasi loc,eram o mare familie,cea mai rasfatata fiind Jessica si bebelusul ei.Era asa adorbaila cu burtica ei rotunjoara.Eu stateam in camera mea si citeam ceva cand deodata aud:
-Remus,du-te la magazin si i-am inghetata de caramel.
-Dar Jessica e mijlocul iernii.E prea frig pentru inghetata.
-Vreau inghetata Remus,te rog!!
-Ohh bine! Ma duc.-Apoi dupa cateva momente se auzi usa de la intrare.
Asa era de cand am venit aici.Cele mai amuzante momente cu ei doi.Jessica era o scumpa mai ales cand folosea privirea de catelus pe Remus.Cred ca Luana o invatase fiindca ii iesea tare bine.Am dat pagina de la carte apoi imediat am auzit telefonul sunand.
L-am luat de pe noptiera si am raspuns .
-Da?
-Vorbeste cu mine in engleza nu stiu romana!-Se auzi vocea amuzata a lui Andrew de la capatul celalalt.
-Andrew!Ce ma bucur ca ai sunat.
-Stiu,de aceea am si facut-o,pentru ati mai condimenta nitel viata.Eu sunt sarea in mancare si topingul pe inghetata.Fara mine sunteti mori.-Il si vedeam ranjind.
Am inceput sa rad.
-Nici nu sti cat de dor imi e de tine.De toti,de fapt.Ceilalti ce mai fac?
-De ce nu ii intrebi chiar tu?
Apoi am auzit o alta voce :
-Soll,ce mai faci?
-Bine Ali,sunt chiar foarte bine.Ma mai amuz de cele intamplate pe aici.
-Ce s-a intamplat de e asa amuzant.
-Aaa...cred ca v-a zis Luana ca sora mea e insarcinata ,si ca toate femeile din aceasta stare,are pofte.Alerga saracul Remus toata ziua de la un magazin la altul.
-Nici nu vreau sa imi imaginez.Sunt sigur ca e mai enervanta decat un magar ragusit.-Vorbi Andrew
-Pai,cam asa e.Toata ziua striga numai"Remus,vreau inghetata.Remus,vreau struguri" si asa mai departe.-Am chicotit.
-Nu mai povesti ca deja ma ia cu friguri.Ihh,mie imi e frica de femeile gravide.-Zise tot Andrew.
-De ce?
-Pentru ca au burta prea mare si pare ca ar putea sa te manance si pe tine.
Am ras din nou.
Am mai vorbit cam un sfert de ora cu ei apoi am inchis si am coborat la bucatarie unde Jessica se indopa cu inghetata.
-Mai usor Jess,e iarna si poate racesti.
-Nu are cum.
-Treaba ta,dupa aia te ducem la spital si iti for face injectii.-Am ranjit amintindu-mi ca are un fel de fobie pentru ace.
-Mai bine nu mai mananc.
-Nu am zis sa nu mananci,dar mananca mai incet ca apoi te v-a durea in gat.
Zambi,iar eu am intrat in bucatarie.M-am dus la frigider si mi-am luat o sticla de apa apoi cand i-am desfacut  dopul telefonul meu a sunat din nou.Am raspuns si:
-Alo?-Domnisoara Solagee Ionescu?-Se auzi o voce barbateasca,vorbind intr-o engleza perfecta
-Da,eu sunt,cine ma cauta?
-Sunt John Williams,trebuie sa va comunic ceva foarte important.
~*~*~*~*~*~*~*~*
Cam acesta este capitolul 24.Putin cam scurt fata de celelalte,dar mi s-a parut mai bine sa in termin aici...stiu ca voi nu sunteti de acord cu mine :))
Cum am zis,este putin cam scurt,dar are destul de multa actiune...asta din perspectiva mea...a voastra o voi vedea prin comentarii.
Acum ceva despre Remus.Vreau sa va spun ca in poza aceea il aveti pe baiatul ce il alesesem pentru rolul lui Andrew,dar....dupa cum stiti m-am razgandit.Totusi as vrea sa imi spuneti ce credeti despre el si bineinteles despre capitol.
:*:*:*



15 comentarii:

  1. in primul rand...nu-l suport pe eric asa cum e acum...sincer...pfff...ma enerveaza..:))...ahh..nush vreau sa se schimbe mai repede...;))
    in al doilea rand...as fi vrut sa ii spuna adevarul luana atunci cand a fost in l.a...sa il manance remuscarile...
    in al treilea rand abia astept sa vad cum ii intoarce soll tot ce i-a facut...
    in al patrulea rand abia astept sa postezi urmatorul capitol..sper sa fie cat de curand...
    si in al cinci-lea rand...nu pot sa cred ca ai scis tu atat de putin...
    asta numai ca sa ne tii pe noi in suspans...:(...
    cum spuneam...sper sa postezi repede...:)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Sa sti ca nu am scris atat de putin neaparat ca sa va tin pe voi in suspans,dar capitolul e scris de joi(parca0 si mi-a fost lene sa mai adaug ceva.Am zis ca acela e momentul cel mai indicat unde trebuie sa se termine.
      Crede-ma ca nu ai fi vrut sa ii fi spus Luana atunci adevarul...pregatesc ceva mai exploziv :))
      Eric...s-a schimbat din cauza suferintei...si v-a mai continua o perioada tot asa.
      Si capitolul 25 este jumatate scris,daca am inspiratie si bineinteles timp voi posta maine seara.
      :*:*:*

      Ștergere
    2. ieeeee.....super...si sper ca nu te-ai suparat ca am zis de faza ca ai scris putin...
      ma refeream ca nah....ne-ai obisnuit sa citim mult...si fata de mine..pfff....scrii extraordinar de mult...acesta a fost singurul motiv...nu am vrut sa te supar...sau ceva de genu...
      abia astept surpriza exploziva sa sti...:D...:X...
      stiu ca eric s-a schimbat din acel motiv...si am spus ca nu-mi place de el asa....dar asta nu inseamna ca nu-mi mai place de el deloc...:X...pff...il ador...:D
      cand reusesti tu sa scrii si sa postezi va fi ok...o sa ma bucur...:*:*

      Ștergere
    3. Nu m-am suparat...nu am cum,comentariile tale mi se par extrem de sincere si interesante.Stiu ca am scris putin...crede-ma,mereu stiu si mi s-a parut minuscul capitolul asta in comparatie cu celelalte. :*:*:*
      Merci pentru comentarii si pentru timpul ce il pierzi citind.

      Ștergere
  2. In primul rand...Capitolul e superb!!!
    In al doilea rand..Ma bucur enorm ca Soll si-a revenit!
    In al treilea rand...Remus e un scump:XBuna alegere!
    In al patrulea rand...desi e scurt,nu ma plang,fiindca l-ai postat repede!
    In al cincilea rand...Abia astept sa vad ce se intampla,asa ca multa bafta in continuare!
    Iar in al seaselea rand...UN CAPITOL EXCELENT!!!!

    Love you:*:*:*

    Miss Salvatore

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Vad ca sunt la moda randurile :))
      Ma bucur ca ti-a placut,deci ma unge pe sufet :))
      :*

      Ștergere
  3. Prea tare capitolul:x
    Actiunea e superba:x
    Totusi de ce ne chinui:-s?
    Cum ai putut sa ne lasi asa in suspans:-s?
    Sper ca vei posta cat mai repede;))
    Ca mor de curiozitate:))
    Vreau sa vad ce se mai intampla 8->
    Deci...
    Bafta in continuare:*:*

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Curiozitatea e buna uneori,dar nu in cantitati mari. Sper sa postez cat de repede pot. :* Merci pentru comentariu :*:*:*

      Ștergere
  4. ma bucur ca ai postat asa repede:X:X:X:X:X:X: sti ka te iubesc.......si imi pare rau ca te-am cicalit atat pe mess...sti tu in legatura cu happy end...si faza cu eric si soll...doar ti-am impartasit visul meu...adnrew imbracat in costum de ginere:X:X:X:Xsi la nunat sa fie si eric insotit de soll.....dar sa vedem ca dupa cate vad problemele se adancesc...........
    sa revenim..........eric sufera mult...dar e prea orgolios ca s-o arate....si vai ce sa spunem,nepotrivire de caracter...ce sa zicem;cretinu,idiotul,nesuferitul...da stiu!!!sunt suparata pe el doar pe moment...vreau sa afle adevarul ca sa sufere...va fi o pedeapsa pe cinste...
    soll...ma bucur ca nsi-a mia revenit;trebuia sa0si continue viata...bine tu si ca eu as vrea ca ei sa fie impreuna:X:X:X:X:X dar stiu ca vei face tu in asa fel sa se intalneasca;sper doar ca se va intampla o extorsiune a unui degajament,ceva ca sa se impace;
    luana...imi pare rau is pentru ea:(
    andrew...in sfarsit o replica de a lui inteligenta:)) ce dor imi este de el;hai ma impacati-va...vreau grupul reintregit..vreau veselia de odinioara:d
    jessica imi pare rau!!!n-am vrut sa te judec;) sper ca bebelusul sa fie sanatos;)
    te pup
    MAMA OMIDA:P
    p.s:sper ca vei posta repede:)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mama Omida,si eu sper ca voi posta repede insa nu stiu. Cum am mai zis capitolul 25 e scris pe jumatate,deci in concluzie mai e de lucru la el.
      Suferinta dupa cate se observa nu s-a dus si nici nu o sa se duca toata prea curand. Ficul in continuare v-a avea o actiune destul de ciudata,fiinca pe cat de multa suferinta a fost pe atat de multa ura v-a urma. O sa iese scantei...si poate si o explozie :))
      Pe Andrew...am incercat sa il fac ceva mai vesel...nu stiu cat de bine mi-a reusit,mai ales dupa atata seriozitate.
      Merci pentru comentariu :*
      ~Dinozaurul Puff :*:*

      Ștergere
  5. Andrew ma face si pe mine sa imi fie frica de gravide :)).Ma bucur ca soll si-a revenit si sper sa se razbune pe eric.Ii poti spune tu ca daca tot trece pe la el sa se razbune sa ii scoata si ochii?:))Nu ma las!Il vreau pe eric fara ochi!!Bun,bun,bun!=))
    Ma bucur pentru luana.Acum are cu cine sa merga la cumparaturi(dinozaurul puff).
    Remus seamana putin cu Andrew desi e mai...vampiric parca.Oricum,Luiza place la andrew deci Luiza place la remus.:))
    Inca odata ma bucur ca soll si-a revenit dar parca imi e dor de cand ea si eric(baiatul fara ochi)erau impreuna.Ceea ce nu inseamna ca nu imi place cum e acum.
    Acum despre remus.
    Mi se pare adorabil ca are grija de jessica.Sper sa fie asa in continuare pentru ca ar fi o tragedie la fel de mare ca cea a lui soll daca remus s-ar desparti de jess si ar lasa copilul fara un tata.
    Sper ca robert sa nu mai apara in peisaj pentru ca a facut destul rau.Astuia ma lasi sa ii scot ochii?Sunt disperata!!!Am nevoie sa scot ochii cuiva!!!!!:))
    Oare ce vrea sa ii comunice John Williams lui soll?Veti afla il urmatorul episod urmarind "Words are not enough" filmul de succes international.Pe data viitore!=))
    Minunat capitol!Chiar ma bucur nespus ca soll si-a revenit(am spus asta de 3 ori pana acum).Sper sa poti sa postezi repede!:*
    P.S.capitolul nu mi se pare scurt :D

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. O iau de la sfarsit...mie mi se pare scurt!! Imi impun asta,cred asta cu toata forta!!! Deci e super scurt,fata de ce am scris pana acum x-(.
      Ma bucur tare tare ca iti place Remus,si mie imi place,desi prima data ma gandeam sa fie unul dintra baietii de la One Direction,ala brunet :X:X:X :)):))
      CE ii va comunica "omul misterios" lui Soll va fi o surpriza placuta...zic eu :))
      Dar la cum ma pricep eu sa fac surpriza...mai bine nu :))
      Un amanunt,Remus va ramane langa Jessica. Faza cu ochii ramane la fel "NU ITI POT DA VOIE SA FACI ASTA" pentru ca Eric va avea mare nevoie de ochi,iar Robert la fel,va avea nevoie de ei...vei vedea tu de ce :)) Panica!Panica!Panica!
      Pana la urmatorul "episod" din "Words are not Enough" pot spune doar atat: Brici! Tractiune!Toate legumele pe platou!Se milfeaza! :)):)):))
      Te :*:*:*:*

      Ștergere
  6. Nebuna mea.:*:*:*
    Prin comentariul tau inteleg ca insuportabilul de robert o sa mai apara,nu?DE CEEEEEE?!
    Ma rog,sigur o sa imi placa daca apare si mai ales daca il infurie si mai mult pe eric pentru ca daca o face,soll va avea mai multe motive sa ii scota ochii.NU MA LAS,NU!!Sa mi se arda sursa daca ma las!=))
    Surprizele tale sunt mereu mai mult decat surprize si uneori ma sperie imaginatia ta(in sensul bun)!
    Ma bucur ca remus(era sa scriu robert)va ramane langa jessica.Ce dulce!:X:X
    Ma faci curioasa.Sigur nu mai dorm la noapte.
    Faza cu eric si cu scosul ochiilor...o sa reusesc eu cumva.No limit. I don't care.:))
    Te PwP :*:*:*

    RăspundețiȘtergere
  7. Ooo la faza asta este invers si anume."With limit.I care" :)):))
    Nu te pot lasa sa ii scotii ochi,ti-am mai zis si imi vei da dreptate mai tarziu.Eric va avea mare nevoie de ochi...mare mare nevoie :))
    Si chiar ma bucur ca te sperie imaginatia mea :))
    Aaa sa nu uit "Sweet Dreams" sau ar trebui sa zic "Horrible Dreams" :)):))Atata timp cat nu tipi in somn mie imi convine.Nu as vrea sa il trezesti pe frateto sau pe 25/24 cum zice el :))
    :*:*:*:*

    RăspundețiȘtergere
  8. Buna!
    Deci, in primul rand vroiam sa-ti multumesc pentru comentarii, dar cum nu sunt prea buna la asta ma rezum decat la un sincer si calduros multumesc pentru sustinere.
    Acum, ficul tau...L-am urmarit de la inceput si jur ca in ultimele capitole a avut loc o intoarcere de 360 de grade.Cea mai vitala intrebare pentru mine este asta si te rog frumos sa-mi raspunzi rapid, fiind ca nu vreau sa mor de emotii fara sa aflu:
    VOR MAI FI SOLL SI ERIC IMPREUNA?CAND?
    Va trece Eric peste asa zisa tradare a lui Soll?Va reusi Soll sa-si infranga orgoliul in favoarea iubirii?Trebuie sa recunoastem ca dupa toata situatia asta ei inca se mai iubesc.Eric are ceva dubii in privinta asta, insa Soll vrea sa para ferma pe situatie si rfefuza sa creada ca ar mai simti ceva pentru Eric.Ma enerveaza faptul ca dintr-o prostie ca Robert, Eric a actionat atat de imatur si idiot, distrugand in mod constient marea iubire a vietii lui.Adevarul este ca noua Soll este rezultatul actiunilor prostesti ale lui Eric si sper ca Soll va redeveni cea de la inceput.

    RăspundețiȘtergere