duminică, 30 decembrie 2012

Capitolul 45

Acest capitol l-am scris special pentru prietena mea Luiza,a carei zi de nastere este pe data de 30 decembrie.
Eu am cam intarziat cu cadoul fiindca suntem deja in data de 31,dar asa sunt eu mai intarziata.
Sper sa iti placa cadoul meu.Stiu ca anul trecut a fost ceva asemanator,dar distanta nu imi permite sa iti ofer altceva. La Multi Ani Luiza! 


Capitolul 45


PVE.

De indata ce am aterizat in L.A. si ne-am luat bagajele,ne-am indreptat direct spre masina care ne astepta in fata aeroportului. In drum spre casa,bunicii ma priveau
la un interval de 5 minute.In cele din urma bunica rupse tacerea:
-Eric,scumpule,esti sigur ca poti face asta?
Stiam ca vrusese sa ma intrebe asta inca din aeroportul de la Bucuresti,insa nu indraznise.Ma hotarasem,pe parcursul calatoriei cu avionul,ca nu are rost sa stau posomorat.
Nu faceam decat sa ii intristez si pe ceilalti,asa ca am hotarat sa adopt o atitudine din care sa reiese faptul ca eram ok.Stiu ca nu era bine sa ma prefac ca sunt bine,insa era cel mai corect fata de persoanele dragi mie.
Si oricum prefacatoria nu era in totalitate...o prefacatorie.Chiar ma simteam putin mai bine,dar numai putin.Insa acel putin pentru mine insemna enorm.
-Da.-Am raspuns neprivind-o.
Am ajuns in fata casei,o ora mai tarziu.Am coborat din masina in acelas timp,iar paznicii de la poarta,care pareau foarte surprinsi de faptul ca ma afam acolo,ne-am luat bagajele si s-au indreptat spre usa principala.Probabill am uitat sa
mentionez ca nu stia nimeni ca astazi ma intorceam in L.A. si pe deasupra ii mai avem si pe bunici cu mine.I-am urmat pe paznici,iar cand am intrat in casa era...liniste.Un lucru surprinzator.Cand eram pe punctul sa cred ca nu era absolut nimeni in casa,
din living s-a auzit un zgomot ca de sticla sparta,asa ca ne-am indreptat intr-acolo.
-Andrew,fi mai atent!-Am auzit vocea verisoarei mele mustrandul.
Ajungand la intrarea in living am intalnit o imagine,in urma careia nu mi-am putut stapani un zambet micut. Undeva intr-un colt al livingului se afla un brad urias,iar in jurul lui se invarteau atat prietenii mei cat si parintii mei,bineinteles Luana dandu-le indicati tuturor cum sa
impodobeasca.Nu pareau ca ne observasera.
-Ne baga si pe noi cineva in seama?-Intreba bunica amuzata reusind sa le atraga atentia.
Andrew din cauza sperieturii scapa ceva pe podea,un globulet cred,care sa facu bucati.
-Vorbim despre aia mai tarziu!-Spuse Luana privindu-l urat.-Bunico,bunicule!-Exclama schimbadu-si imediat starea de spirit si alergand spre locul in care stateam.
Ii imbratisa pe cei doi cu multa dragoste apoi se oprii in fata mea si ma privi.In acest timp si ceilalti membrii ai familiei ii salutau pe bunici.
-Cum te simti?-Ma intreba Luana vizibil ingrijorata.
-Mai bine.-Am schitat un zambet
Ma imbratisa si imi sopti:
-Mi-a fost dor de tine!
-Si mie!-I-am spus imbratisand-o.
Dupa ce i-am imbratisat si pe ceilalti,Luana ne intreba:
-Vreti sa ne ajutati cum impodobitul? Avem mare nevoie de ajutor,tinand cont ca unii au mainile de jeleu.-Il privi pe Andrew.
-Hey,nu e vina mea! Chestiile astea sunt in directa legatura cu pamantul....il venereaza,vor cu disperare sa se apropie de el.
Luana isi dadu ochii peste cap in urma explicatiei lui Andrew.
-Deci?-Ne intreba privindu-ne pe rand.
-Simt nevoia sa ma odihnesc putin.-Am zis
-Eu va ajut cu placere,numai sa ma schimb.-Spuse bunica.
-La fel si eu.-Zambi bunicul.
Am strigat-o pe Jane,iar aceasta veni imediat.
-Ce camera doriti?-I-am intrebat
-Oo,scumpule,dar nu cunoastem casa.
-As vrea sa va fac un tur,dar sunt foarte obosit...-Am spus cu parere de rau
-Nu iti face griji dragule.Si camera nu conteaza.
-Condu-i in a treia camera pe dreapta de la etaj.-I-am spus lui Jane
Aceasta dadu afirmativ din cap.
-Are o vedere superba.-Le-am spus zambind slab.
Cei doi plecara in urma lui Jane.
-Cred ca ma duc...-Am inceput,insa am fost intrerupt de un tipat vesel.
-Nu ma prinzi,nu ma prinzi!-Intra Maya in living,strigand vesela.
Am impietrit.
Aceasta se opri vazandu-ma.
-Unchiule!-Exclama vesela dupa un moment.Veni in fuga si se agata de mine.Eu nu reactionasem.
-Maya!-Se auzi o voce strigand si imediat in livng aparura Jessica impreuna cu un barbat,care presupuneam ca e Remus.
Mi-am abtinut un oftat.
Privirea mea cobora asupra Mayei,care era inca agatata de mine.M-am lasat la acelas nivel cu ea si am imbratisat-o.
-Ce faci piticule?-Am intrebat-o
-Bine.Tu ce faci?
Nu atat de bine
-Minunat.-I-am raspuns zambind
Aceasta zambi aratand-si toti dintisorii.
Ridicandu-ma in picioare i-am privit pe cei doi.
-Buna, Jessica!-I-am spus
-Buna,Eric!-Zise aceasta uitandu-se cand la mine cand la Maya.
-Chiar seamana!-Exclama pe un ton scazut Remus.
Am zambit.
-Eric!-Am zis mergand spre ei si intinzand mana.
-Remus!-Imi stranse mana ferm.-Iarta-ma pentru...-Incepu
-Nu e nimic,mi s-a mai intamplat.-Am spus privind-o pe Maya care acum facea concurs de strambaturi cu Andrew.
Cei doi imi urmara privirea.
-Maya,nu e frumos!-O certa Jessica mergand spre ea.
-Eu ma duc sa ma odihnesc.-Am spus apoi am parasit livingul.
Ajuns in camera mea,mi-am scos haina groasa,apoi m-am intins pe pat si in nici...5 minute am atipit.
M-am trezit mult mai tarziu.Stiam acest lucru deoarece afara era intuneric. Spre surprinderea mea nu avusesem parte de niciun cosmar,ba mai mult nu visasem nimic. M-am ridicat din pat si am mers la dus,iar dupa ce am iesit m-am imbracat in ceva lejer,o pereche de jeansi si
un tricou alb. M-am dus si am desfacut bagajul.Intotdeauna ma intrebasem de unde  mostenise Luana dragostea pentru cumparaturi,insa fiind obligat sa o urmez pe bunica la cumparaturi am aflat. Stiuse ca nu aveam dispozitia necesara pentru a face cumparaturi,insa ma obligase sa merg cu ea doar pentru a ma face
sa ma simt mai bine si pot spune ca functionase.Mersul la cumparaturi imi alungase,pentru cateva ore,din minte toate acele amintiri. Si din moment ce fusesem la cumparaturi,si mai venea si Craciunul cumparasem cateva cadouri pentru cei de aici.
Dupa ce am scos cadourile,unele impachetate frumos altele in pungute de cadou,din bagaj am coborat la parter,cu acestea in mana. M-am indreptat direct spre living,unde nu mai era nimeni,insa in casa era un miros de scortisoara asa ca am presupus ca erau cu totii la bucatarie.Sub brad erau deja alte cadouri,asa ca
le-am lasat si pe ale mele acolo si am mers la bucatarie.
Intrand am intalnit o atmosfera...de sarbatoare.Mama,impreuna bunica,Ali si cuJessica gateau,iar Luana le urmarea cu atentie.
-Degeaba te uiti,tot nu vei invata!-O necajea Andrew.
-Andrew nu imi supara verisoara!-I-am spus inaintand si asezandu-ma pe un scaun. Luana mi-a adresat o privire drept multumire.
-Eu ii spun doar adevarul.-Ridica din umeri
-Sa vezi ce te va lovi pe tine peste fata adevarul asta,atunci cand veti locui impreuna.-I-am zis.
Ma privi urat,eu dor i-am zambit.
In decursul urmatoarei ore ne-am intins la o multime de conversatii ce cuprindeau glume cu duiumul.Mama,impreuna cu bunica se invartaeu dintr-o parte in alta a bucatariei,asemenea unor albine.Imi facea placere sa o vad pe mama asa,imi amintea de copilarie.De momentele in care ne strangeam cu totii in jurul bradului,iar
eu il asteptam nerabdator pe Mos Craciun. Ma incanta nespus faptul ca,macar o parte din acele lucruri se intamplau din nou deoarece de vreo 4 sau 5 ani in coace nu mai petrecusem Craciunul impreuna. Soarta facea ca eu sa  fiu plecat la concerte sau la diferite evenimente.Am zambit in timp ce o priveam cu admiratie pe mama.
Aceasta,desi era foarte agitata,imi prinse zambetul.
-De ce zambesti Eric?-Intreba in timp ce ii intindea bunicii un platou plin cu prajituri.
-Mi-am amintit de Craciunurile de cand eram copil.
Mama imi zambi calduros apoi veni si ma imbratisa. Despartindu-se de mine si reveind la treaba ei,Andrew incepu sa rada.
L-am privit si i-am intalnit ranjetul urias in timp ce se uita spre cineva.I-am urmat privirea si am vazut-o pe Luana care pudra cu zahar niste fursecuri si care era alba bin cap pana in picioare. Bineinteles ca nu m-am putut abine si am inceput si eu sa rad.
Ne privi furioasa apoi zise:
-Din astea nu pupati!-Ridica platoul cu fursecuri si se duse in partea cealalta a bucatariei.
Intr-un sfarsit pregatirile s-au sfarsit,asa ca ne-am dus cu totii in living,unde o masa frumos decoarata fusese asezata.M-am asezat pe canapea,privind cum Jane,mama si bunica puneau la punct ultimele detalii.Langa mine,pe canapea,se arunca Andrew. L-am privit.
-Ce te uiti asa la mine?-Ma intreba
-Inca ma intreb daca poate exista o persoana mai anormala decat tine...-I-am raspuns ganditor
-Mmm...-Adopta o fata ganditoare.-probabil.Acum lasa asta,ia zi ce cadou mi-ai luat.-Se trase mai aproape de mine si isi puse bratul de dupa umerii mei.
-Cred ca vei mai astepta.
-Haide,zi-mi macar care e.-Ma indemna privind spre brad.
-Nu.
-Off!-Exclama nemultumit.
NIci nu isi termina Andrew oftatul bine ca se auzi soneria.Jane,cara scapse de indicatiile mamei se duse se deschida. Doua minute mai tarziu Jane se intoarse in living...singura.Asta era ciudat.
-Jane,cine era?-Intreba mama
-Armata!-Se auzi o voce,iar apoi in living aparu o femeie de inaltime medie,satena si ce avea intiparit pe chip un zambet molipsitor.Imi parea teribil de cunoscuta. Fiind prea ocupat sa o studiez nu il observasem pe barbatul din spatele sau,care la randul lui zambea.
-Mama,tata!-Tipa Luana sarind si imbratisandu-i strans.
Acum stiam de ce mi se paruse cunoscuta femeia,Luana semana izbitor de mult cu ea.
-Alexandra!-Exlamara in acelas timp mama si bunica. Se dusera si o imbratisara,atata pe ea cat si pe barbatul din spatele ei.M-am ridicat,si in acelas timp cu tata m-am alaturat micutului grup.
-Mai sa fie,tu trebuie sa fi Eric!-Exclama...matusa dupa ce il saluta pe tata.
I-am zambit.
Aceasta ma analiza apoi ma trase intr-o imbratisare aproape sufocanta.Luana chiar era intruchiparea ei.
-Dar esti superb! Mai frumos ca la TV. Ah,nepotelul meu!-Spuse apoi ma imbratisa din nou,luandu-mi in acelasi timp rasuflarea.
Scapand mi-am indreptat atentia spre barbatul de langa ea.
-Mihai!-Imi spuse intinzandu-mi mana.
-Eric!-I-am spus strangadui-o.
-Despre ce armata vorbeai?-Intreba mama zambind.Cred si eu...isi revedea sora dupa mult timp.
-Aaa,aproape ca uitasem.Armata asta!


De cum spuse acestea,in living aparura alte patru cupluri.Pe unii ii cunosteam pe altii nu. Printre cupluri se aflau parintii lui Zack,ai lu Andrew si ai lui Soll,cei din urma m-au facut sa ma tensionez.Era neplacut sa dau ochii cu ei dupa ce...
-Nu pot sa cred!-Ma intrerupse vocea mamei,care era peste limitele de incantare.
-Victoria,Eli!-Spuse imbratisandu-le pe cele doua femei.
Rupand imbratisarile cu ele ii saluta pe sotii acestora,Allen si Paul.
Sfarisind imbratisarile cu acestia ,facu cunostiinta si cu celalat cuplu,care s-au dovedit a fi parintii lui Ali,Andrei si Lia.
Dupa ce am facut cu totii cunostiinta-si nu a durat deloc putin-ne-am asezat la masa,la care ma mir cum avuseseram loc cu totii.Asezarea la masa a deschis noi discutii,cele mai multe indreptandu-se asupra noii-vechii vesti ca Ali si Zack urmau sa se casatoreasca. Parintii acestora pareau destul de incantati zambind si privindu-si copii cu dragoste,amestecata
cu putina precautie.
-Soll,nu vine?-Intreba bunica in timp ce isi plimba privirea asupra persoanelor de la masa pentru a fi sigura ca Soll nu e acolo.
Starea de spirit mi s-a schimbat,si nu in bine.
-A fost retinuta,dar a spus ca va ajunge.-Ii raspunse mama lui Soll.
-Oo,sper sa ajunga imi e asa dor de ea.-Zise bunica
-Off am uitat!-Spuse matusa.-Am luat niste cadouri,dar sunt in masina asa ca ma voi duce sa le iau.-Anunta ridicandu-se. In urma ei se ridicara si mamele lui Zack,Ali si Andrew,spunand ca au acelas gand.
-O sa va ajute cei de la poarta.-Le anunta mama inainte ca acestea sa paraseasca livingul,insotite de Jane.
-Si Eric,cum te mai simti?-Mi-am intors privirea in dreapta mea la auzul vocii Jessicai.Nici nu sesizasem ca statea langa mine.
-Mmm...destul de bine.Tu cum o mai duci?
-Cam la fel.Mai greu cu Maya...
-De ce mai greu?

-E mai greu cu un copil...nu cred ca iti poti imagina.-Zambi. Ii dadeam dreptate,chiar nu puteam sa imi imaginez.
-Remus te ajuta?
-Remus se lasa machiat de Maya.-Rase. Am facut la fel.
-Interesant.-Am spus inca zambind
-Cand eram in Romania i-a pus vopsea verde in sampon.-M-a pufnit din nou rasul.
-Aici ii pregatise o farsa impreuna cu Andrew lui John,dar farsa s-a intors impotriva lui Andrew.
Jessica rase.
-Cateodata ma deranjeaza farsele ei.Am certat-o de nenumarate ori,dar daca afla Soll sau Luana ca fac asta...e vai de mine.
-Am vazut ca tin foarte mult la ea.
-Intradevar,poate prea mult.Inca nu imi vine sa cred ca mai are o garderoba la ele acasa. Luana e...speciala.
Am ras.
-Nu te pot contrazice.
-O stiu de foarte mult timp.E prietena prietena cu Soll din totdeauna. Cand eram mica ma prindea si ma imbraca ca pe o papusa...era un chin.
Numai gandul ma facea sa zambesc.
-Si ceea ce ma...sperie,oarecum,e faptul ca Maya ii prinde comportamentul si isi incerca talentul pe Remus.
-Maya e un copil deosebit.-I-am spus privind-o.
Doar zambi.
Conversatia ne-a fost distrasa de cele trei femei care se intorsera de afara,insotite de paznici ce erau incarcati de cadouri.Dupa ce le lasara sub brad plecara,iar Victoria,Lia si Eli se asezara la masa.
-Unde e Alexandra?-Intreba Bunica
-A fost...retinuta.-Ii raspunse zambind mama lui Andrew.
Bunica nu apuca sa intrebe care era motivul,fiindca un alt anagajat intra cu alte cadouri in living,iar in spatele sau aparura Alexandra si Soll,razand cu gura pana la urechi.Soll...arata superb.Purta o rochie alba dintr-un material extrem de delicat,o pereche de pantofi negri,si o geanta de aceeasi culouare.Aspectul ei superb era completat de o coafura si de un machiaj extrem de simple.Luana sari efeciv de pe scaun si isi imbratisa prietena.
-Luana,ma sufoci! Nici macar mama ta nu a facut asta si nu ne-am mai vazut de ani buni.-Ii spuse Soll
-Inca nu imi vine sa cred cat de mare te-ai facut!-Exclama matusa.
Soll ii zambi.

Luana o trase de mana spre masa,dar nu apuca sa faca decat cativa pasi caci fu prinsa intr-o alta imbratisare de catre bunica,apoi de bunicul,apoi de parintii mei si in cele din urma facu cunostiinta si cu restul persoanelor. Terminand se aseza la masa,spre norocul meu,destul de departe de locul in care stateam eu.Ma durea sa o vad...atata de tare incat imi venea sa ma ridic si sa o iau la fuga.
Dupa ce isi ocupa locul la masa,intre bunica si mama mea,privirea ei se plimba asupra tuturor persoanelor de la masa,si cum era inevitabil se oprii asupra mea. Zarindu-ma zambetul ii disparu,iar figura ei capata o expresie...opaca.Ochii nostri se sutineau reciproc intr-un dans trist... Brusc isi distrase atentia de la mine.Am realizat apoi ca acest fapt i se datorase bunicii,care observand,ii pusese mana pe unar.
Mama se ridica in picioare,captand atentia tuturor.
-Ma bucur atat de mult ca ne-am strans intr-un numar atata de mare.Nu ma asteptam sincer ca acesti oameni minunati,arata spre cei ce venisera,sa ne faca deosebita onare de a petrece cu noi aceasta seara speciala. Voi face tot posibilul sa va simtiti cat mai bine. Va multumesc! Cina este servita!-Incheie apoi se aseza. O multime de privire de apreciere,unele chiar de admiratie-printre care si a mea- i-au fost adresate.
Nu stiusem ca mama adusese mai multi chelneri,am remarcat acest lucru in momentul in care au inceput sa ne serveasca felul intai.
Cat se dovedisera de vorbareti oaspetii nostrii,pe parcursul mesei nu vorbisera aproape de loc.Doar chestii gen :"Da-mi ,te rog,sarea!" sau alte cereri politicoase.
De indata ce am terminat de mancat,zumzetul conversatiei a reaparut si tot asa pana masa a luat sfarsit,iar noi ne-am retras pe canapele.Spre norocul tuturor livingul meu avea mai multe canapele,asa ca am avut loc cu totii.
Toata lumea parea interesata de detaliile privind nunta,dar de fiecare data cand cineva punea vroeo intrebare mult prea "personala"-chiar daca era vorba de decoratiuni sau alte chestii-Luana le taia elanul prin diferite replici.
-Mami,m-am plictisit.Cand vine Mos Craciun?-O intreba Maya pe Jessica
Am zambit auzind-o.
-Maya,ai putina rabdare.-Ii spuse mama sa.
-Dar m-am plictisit.Ma duc la matusica.-Spuse dorind sa se ridice.Jessica o opri.
-Matusica ta e putin ocupata acum.-Spuse indicantdu-i Mayeiei,cu mana,spre Soll care era prinsa intr-o discutie cu matusa,mama,bunica si Victoria.
Oftand se tolani pe canapea langa mama sa facand un botic adorabil.
Era asa dragalase cand facea asta.
-Maya vrei sa iesim putin sa ne plimbam?-Am intrebat-o aplecandu-ma putin spre ea.
Ochii ei scanteiara si se ridica imediat in sezut.Am zambit.
Jessica auzind mica noastra discutie ma privi.
-Promit ca voi alea grija de ea.-I-am zis apoi m-am ridicat.
-Sa o pui sa se imbrace,nu vreau sa iese asa afara.Hainuta ei este...
-Stiu unde este.-Am intrerupt-o zambind.
Maya se ridica,iar eu am luat-o de mana si ne-am oprit in fata camerei special amenajate pentru pastrarea hainelor.Jane ne dadu hainele apoi am iesit afara in aerul racoros .Ne-am plimbat pe terasa apoi am mers pe langa piscina.
-Maya ai fost cuminte?-Am intrebat-o facand-o sa priveasca in sus spre mine.
-De ce intrebi?
-Asta ai invatat-o de la Luana?-Am zambit.
-Ce?-Zambi,stiind exact despre ce era vorba.
-Esti o mica strengarita.-Am afirmat
-Asa imi zice si matusica.-Isi pastra zambetul,al meu insa...se mai diminuase.
-Deci?-Am reluat intrebarea
-Da...-Spuse oarecum nesigura
-Nu pari prea sigura.
-Pai...am facut si lucruri rele...precum farsele.-Zambi
-Si ce vrei de la Mosu`?
-Nimic special...
Eram surprins.
-Asta pare imposibil.
-Ceea ce vreau eu nu imi poate aduce Mosu`-Ofta putin trista.
-Si asta ar fi?
-Imi doresc foarte mult sa...invat sa cant la pian.Ca matusica...
-De ce nu i-ai cerut sa te invete,sunt sigur ca ar fi mai mult decat incantata.
-Matusica e foarte ocupata...in ultima luna am vazut-o foarte rar.Mereu e plecata,iar cand o vedeam era mai mereu trista.
-Poate era doar obosita.-Am mintit,insa eu credeam asta cel mai putin.
-Nu.Era trista.O stiu pe matusica.Si daca ar fi fost doar obosita nu ar fi tipat la mami,la matusica Luana si la bunica.
Ochii mi s-au marit. M-am lasat la acelas nivel cu ea.
Nici nu stiam ce sa ii zic,doar am privit-o.
-Nici macar nu stiu exact de ce a tipat.Tot ce stiu e ca mami,matusica si cu bunica ii tot spuneau sa aiba mai multa grija de ea,fiindca matusica nu prea mananca in ultima vreme si nici nu se mai ingrijea cum o facea inainte,dar vad ca in seara asta arata mult mai bine. Oricum,a inceut sa tipe, ca e viata ei si treaba ei ce face. Niciodata nu am mai vazut-o asa pe matusica...
Am imbratisat-o,aceasta imi inconjura gatul cu bratele ei micute.
-Tu cand ai vorbit ultima data cu ea?-Am intrebat-o.De ce? Nici eu nu stiu.
-Acum doua zile...dar la mine nu a tipat.Era ea...dar tot parca era trista.
Am oftat.
-Lucrurile au inceput sa se indrepte acum.
-Asa pare...-Spuse.
Era un copil minunat.Atat de mica,insa atat de...mare.
-Maya?
-Da?-Ma privi in ochi
-O sa te invat eu sa canti la pian.
-Serios?-Ochii ei sclipeau de incantare
-Serios.-I-am zambit.
-Imi plac ochii tai.E ca si cu cum m-as uita la ai mei in oglinda.-Zise privindu-ma atenta.
Pe langa ochii sai sclipitori cazu ceva,aproape la fel de sclipitor.Am intins palma si am prins acel lucru.
-Uite Maya.-I-am aratat spre micutul fulg de nea ,din palma mea,care incepuse sa se topeasca.
-Ce frumos!-Exclama apoi privi in sus. I-am urmat privirea si am intalnit alti mii se fulgi de zapada care se indreptau lent spre pamant.Culoarea alba a acestora,in contrast cu intunericul noptii crea o imagine unica.
-Ninge!!!-Exclama Maya bucuroasa apoi o lua la fuga spre intrarea in casa.
M-am ridicat si,zambind,am urmat-o.Intrand in hol am ramas pe loc,vazand persoana de langa Jane.

PVS.

Maya plecase afara cu Eric de mai bine de un sfert de ora.Incepeam sa imi fac griji.Eram prinsa intr-o discutie cu Vanessa,Alexandra ,bunica si Victoria,insa tot ii vazusem pe Maya ei pe Eric plecand. Off....Eric. Tu esti motivul suferintei mele.Motivul in jurul careia s-au invartit ultimii ani din viata mea.Numai cand il privesc ma doare...cand il privesc imi amintesc,dar pentru mine amintirile inseamna durere. Am incercat...am incercat in ultima luna
sa inving suferinta,dar lupta era grea si nedreapta.Am reusit oarecum...dar victoria adevarata e foarte departe...mult prea departe.Datorita suferintei care pusese din nou stapanire pe mine am ajuns sa imi neglijez familia si chiar viata. Am incercat sa ma inchid in munca,dar rezultatul nu a fost cel dorit.Am ajuns sa tip la mama,la sora si la cea mai buna prietena a mea,doar pentru ca isi faceau griji pentru mine. Ba chiar am ajuns sa o neglijez si pe Maya...
A fost o luna grea...foarte grea.Acum,insa,ma simt putin mai bine...
-Soll?-Imi atrase atentia Vanessa.
Am privit-o ca prin ceata.
-Ce parere ai?
Ei bine...acum am dat-o in bara.
-Ningee!!!-Se auzi tipand cineva.In nici 10 secunde in living intra Maya,nespus de incantata.-Ningee!!!Mami ningee!!-Continua sa tipe.
Am zambit,avea o bucurie molipsitoare.M-am ridicat si am mers spre ea.
-Daca ninge mult maine mergem cu sania.-I-am spus zambind
Zambetul Mayei se largi.
-O,nici gand!-Spuse Jessica aparand langa noi si privind in jos la Maya.
-Oo,haide nu fi Grinch! Da-ne pace!-I-am spus
Ma privi cu o spranceana ridicata.Cand ma pregateam sa ii dau replica in living aparu Jane.
-Domnisoara Luana,domnul Eric a spus sa mergeti pana la el.
Luana se ridica,fata ei aratand putin speriata.Cand era in dreptul meu am prins-o de mana.
-Ce s-a intamplat?-Am intrebat facand cativa pasi.
-Nimic grav.-Spuse,insa privirea o trada.
-Haide Luana,te cunosc mai bine decat pe mine!Spune-mi!-Am insistat.
Ofta parca urmand sa dea o veste ingrozitoare.
-Am invitat-o si pe Silvya.
Am ramas perplexa.Silvya?!Aproape ca uitasem de ea. Dar...off! Avea dreptul sa fie aici,era iubita lui Eric asa ca...
-E ceva normal.-I-am spus Luanei.
-Nu va mai fi.-Spuse dorind sa plece,insa mana mea se afla inca pe antebratul ei.
-Vin cu tine.
-Ce?! Soll,nu!-Se opuse categoric.
-Ba da.Dupa privirea pe care o ai parca te-ai duce la un interogatoriu pentru savarsirea unei crime.
-Sunt doar obosita cu toate pregatirile astea...
-Da da,si porcul face "fal-fal".-I-am spus sarcastica
Umbra unui zambet ii aparu pe fata.
-Sti Soll,oricat te-ai dovedit a fi de trista si de obosita in ultima vreme tot nu ti-ai pierdut sarcasmul.
-Bineintels ca nu!Sa mergem!-I-am spus apoi am plecat impreuna.Jane ne conduse la Eric. Era in birou.
Intrand si zarindu-ma Eric paru surprins,iar fata lui capata brus o nuanta pala. Nu mi-am propus sa il fac sa sufere pentru ca deja o face...sau sa ma insel oare.Poate ma voi razgandii.Oricum nu voi sta degeaba daca ataca.
-Buna,Sylvia!-Am salutat-o ajungand in fata lor.
Ma privi ranjind.
-Buna!-Spuse intr-un sfarsit,tonul ei avand o nota ne superioritate.Ura asupra ei incepea sa revina...
Luana o saluta printr-o inclinare a capului,apoi il privi pe Eric.Inca mentinandu-si putin din nota aceea de pal,o privi urat.
-Silvya,Soll ne puteti lasa putin singuri?-Intreba privind-o pe Silvya.
Inca zambind aceasta pleca din camera.Eric ma privi asteptand sa fac acelas lucru.
-Voi ramane.-L-am anuntat incrucisandu-mi mainile.
Ofta apoi isi intoarse privirea spre Luana.
-Pot sa stiu si eu ce cauta Silvya aici?
-Eu am invitat-o.-Ii raspunse Luana promt.
-Banuiam si eu ca tu ai invitat-o.Dar de ce?
-Pentru ca e iubita ta.
Eric ramase mut.Cu raspunsul asta chiar il blocase. Deschise gura sa spuna ceva insa o inchise la loc.
-Poate ca tu nu intelegi,insa fiind iubita ta are anumite drepturi.Asa ca cel mai corect mi s-a parut sa o invit sa petreaca Ajunul Craciunului alaturi de tine.
-Da dar...-Incepu- Sti bine ca-Isi arunca privirea la mine-nu am tocmai dispozitia si rabdarea necesara sa ii suport toata toanele Silvyei.
-Tu ti-ai ales-o nu e vina mea.-Pufni Luana-Din moment ce e iubita ta,e responsabilitatea ta si din cate am vazut tu iti cam neglijezi responsabilitatile.
-Luana sti prea bine ca...
-Nici sa nu aud Eric! Nu m-am bagat in viata ta! Nu m-am bagat in celelalte relatii ale tale si sti ce s-a intamplat!
Eric lasa privirea in jos si respira adanc.
-Nu am de gand sa te las sa faci aceeasi greseala.O fi ea Silvya o nesuferita,dar e iubita ta.Iubita pe care tu ti-ai ales-o si despre care nu a zis nimeni nimic.Asa ca te rog frumos fi si tu odata mai responsabil si ai grija de ea,nu o trata ca pe un gunoi.-Spuse apoi se intoarse sa plece,insa se razgandi cateva secunde mai tarziu.
-Aaa, si ai grija sa o ti in frau.Os fi spus eu toate chestiile asta,dar inca nu o suport,iar daca se intampla cumva ca Silvya sa spuna ceva care sa o supere pe matusa...ei bine,fi sigur ca nu va fi nevoie sa o pedepsesc eu.Iti cunosti mama.-incheie apoi pleca si iesi repede din incapere.In urma ei,Silvya reveni in birou,avand inca pe fata zambetul acela plin de mandrie.
Conceptia mea prind ura fata de celelalte persoane incepea sa se clatine.Am privit-o cu dispret.
-Ce te uiti asa la mine?Nu ai treaba in alta parte?Ce ,acum nu pot avea si eu putina intimitate cu iubitul meu?-Intreba pe un ton superior subliniind cuvintele "iubitul meu".
Am pufnit cu dispret apoi i-am privit pe rand.
-Voi chiar va meritati unul pe celalalt.-Am spus apoi am plecat din birou.
Ii voi scoate ochii Silvyei!Oo,da!Un zambet diabolic mi s-a intiparit pe fata. Pana in living am scapat de zambetul ala,nu de alta,dar riscam sa ma creada ceilalti psihopata.Mi-am ocupat locul langa Vanessa si bunica. "Porumbei" au aparut cateva minute mai tarziu.Nu stiu ce i-o fi spus Eric Silvyei,sau se lovise cu capul de un perete si isi revenise,caci se purtase chiar...frumos.Si asta venind de la Silvya era straniu. Eric o prezenta,celor care nu stiau deja,drept iubita lui.
Acum cand ma gandesc mai bine...chiar faceau un cuplu dragut.Ea o scorpie el un om fara suflet. Cuplul perfect mai ceva ma Morticia si Gomez Addams. S-au asezat pe canapea,spre norocul meu destul de departe de mine. Victoria,Eli,Alexandra,Lia si bineinteles Vanessa pareau foarte interesante sa afle ceva lucruri despre ea,asaltand-o cu o multime de intrebari. Vanessa chiar mersese si se asezase langa ea.Si chiar daca nu se implicau direct,sotii acestora erau atenti la conversatie.
-Asta cine mai e?-O intrebare ma lua prin surprindere.Am privit langa mine si l-am intalnit pe tatal lui Eric care ocupa locul Vanessei.Si uite asa remarca mea cum ca sotii lor erau atenti la conversatie cade.
-E Silvya iubita lui Eric,a prezentat-o mai devreme.-I-am raspuns privind-o pe Silvya care se incrunta putin datorita intrebarilor puse de Vanessa.
-De unde a mai cules-o fi-miu` si pe asta?-Intreba.L-am privit si am vazut ca se incruntase.Eram oarecum amuzata,deoarece modul lui de a vorbi nu era unul la care sa te astepti de la o persoana de genul sau.
Cum spuneam,m-am abtinut sa nu rad.
-Adica uita-te la ea...e atat de mirata de intrebarile pe care i le pune Vanessa de parca...
De data asta nu m-am mai putut abtine,si mi-a scapat un chicot.
Aaron vazand asta zambi.
-Si,Silvya cu ce te ocupi?-Intreba Vanessa extrem de interesata.Si nu numai ea,din expresiile celorlalti deduceam acelas lucru.
Acum e acum!Sper sa nu rabufnesc in hohote de ras.
-Aaa,pai...-Incepu fastacindu-se .Isi intoarse privirea spre Eric cautand ajutor.
-Mama,ce ar fi sa...va cant ceva?
Fata Vanessei se lumina.
-Asta e o ideea geniala.Nu te-am mai auzit cantand de foarte mult timp.
Eric ii zambi apoi se ridica.
-Sa fie ceva de Craciun?-Intreba
-Da.-Ii raspunse mama sa.
Eric merse si lua in scaun de la masa,apoi dintr-un colt scoase o chitara, se aseza pe scaun si adopta o fata ganditoare,iar dupa o jumatate de minut in aer incepura sa pluteasca primele acorduri.
-Nu e ceva foarte traditional.-Anunta Eric,apoi incepu sa cante.
Shake up the happiness
Wake up the happiness
Shake up the happiness
It's Christmas time

There's a story that I was told
And I wanna tell the world
Before I get to old
And don't remember it
So let's December it
And reassemble it oh yeah

Once upon a time in a town like this
A little girl made a great big wish
To fill the world full of happiness
And be on Santa's magic list

Shake it up
Shake up the happiness
Wake it up
Wake up the happiness
Come on y'all
It's Christmas time

Ho, Ho, Ho
Ho, Ho, Ho
It's Christmas time

At the same time miles away
A little boy made a wish that day
That the world would be okay
And Santa Claus would hear him say
I got dreams and I got love
I got my feet on the ground
And family above
Can you send some happiness?
With my best to the rest
Of the people of the East and the West And
Maybe every once in a while you
Get my grandma a reason to smile
Tis the season of smile
It's cold but we'll be freezing in style
Let me meet a girl one day that
Wants to spread some love this way
We can let our souls run free and
She can open some happiness with me

Shake it up
Shake up the happiness
Wake it up!
Wake up the happiness.
Come on y'all!
It's Christmas time;

Shake it up!
Shake up the happiness
Wake it up!
Wake up the happiness
Come on y'all!
It's Christmas time.

I know you're out there
I hear your reindeer
I see the snowing
Your boots have been.
I'm gonna show them
So they will know then
Then love will grow in...
Than to live again!

Shake it up!
Shake up the happiness
Wake it up!
Wake up the happiness
Come on y'all!
It's Christmas time.

Shake it up!
Shake up the happiness
Wake it up!
Wake up the happiness
Come on y'all!
It's Christmas time.

Terminand de cantat l-am aplaudat,Maya cu cel mai mare foc deoarece era pentru prima data cand il auzea cantand. Eric ne zambi apoi lasand chitara langa scaun se intoarse pe canapea langa Silvya.
De cum complimentele privind felul cum interpretase Eric melodia au luat sfarsit,Vanessa o asalta din nou cu intrebari pe Sylvia.
Ascultam cu totii raspunsurile Silvyei cand atentia mi-a fost distrasa de Aaron.
-Fata asta e tuta rau.-Afirma
M-am abtinut din nou sa nu rad.M-am intors spre el privindu-l.
-Asa e Silvya...mai speciala.
-O,draga mea nu incerca sa fi politicoasa.Nu e nimic special la ea. In primul rand nu are habar sa vorbeasca,in al doilea rand se imbraca ca o prostituata.
Omul asta ma surprindea din ce in ce mai mult.
-Nu pot sa nu va dau dreptate.E o fire destul de dificila.Pot spune ,cu sinceritate,ca nu suntem cele mai bune prietene.
Aaron imi zambi.
-O,am uitata sa te intreb draga.Ce varsta ai?-Intreba Vanessa zambind.
-21.
-O,esti de aceeasi varsta cu Soll!-Exclama intorcandu-se si privindu-ma,atragand dupa ea si privirile celorlalti.
Silvya imi arunca o privire urata,eu am zambit.
-Si ai planuri serioase pentru viitor.
-O,sigur. Il iubesc foarte mult pe Eric si abia astept sa ne casatorim.Eric e putin mai rusinos,de aceea nu mi-a propus inca sa fiu sotia lui.
Biata fata fara minte!
-Biata fata fara minte!-Spuse Aaron de langa mine ca si cum mi-ar fi citit gandurile.-Are visuri mari...care nu se vor implinii niciodata...bine daca nu face Eric prostia si ma pricoseste cu un nepot mai devreme.Caci daca ar fi sa se intample asa eu insumi l-as tara la altar.O responsabilitate e o responsabilitate.
La faza cu nepotul m-am tensionat,si nu stiu de ce.
-Nu cred ca Eric e atat de neglijent incat sa se lege la cap cu asa ceva,mai ales ca aici e vorba de Silvya.
-Sa speram ca nu e.-Spuse
-Oricum la cat o stiu eu pe Silvya ar fi in stare sa spuna ca e insarcinata cu Eric,desi copilul nu ar fi al lui.-Am spus luandu-ma gura pe dinainte.
Aaron facu ochii mari in timp ce ma privea.Cum pot fi atat de proasta?!Ahh,la naiba! Cum mai ies eu din asta?
-Daca ma gandesc mai bine...nu ar fi capabila de asa ceva.Are totusi ratiune.
-Sa speram.Aaa,Soll am uitat sa te intreb.Fetita aceea e a surorii tale ,nu?
-Da. E Maya,fiica surorii mele.
-E foarte simpatica.Ce varsta are?
-3 ani.
Ii smteam privirea fixata asupra mea.
-3 ani...zise ganditor.Nu prea seamana cu sora ta...si nici cu sotul ei.Aduce mai mult cu...
M-am intors brusc spre el facandu-l sa se opreasca.
-Ma tem ca trebuie sa va intrerup.
-Dar nu stiai ce vroiam sa spun...
-Vroiati sa spuneti ca seamana mai mult cu mine si oarecum cu Eric,ma insel?
-Nu,dar...
-Va voi intrerupe din nou,si pentru asta va rog sa ma scuzati.Dar daca Maya ar fi fost fiica mea si a lui Eric nu i-as fi ascuns adevarul despre ea...-Aaron ma privi intens observand ca nu eram chiar sigura.
-Ei bine,poate as fi facut-o, avand in vedere ceea ce s-a intamplat in urma cu 3 ani. Si chiar daca ar fi fost asa nu mi-as fi dat copilul in grija surorii mele care este mai mica cu doi ani decat mine. Stiu ca mi-ar fi fost greu,insa as fi acceptat destinul asa cum este si as fi muncit ca sa imi cresc copilul. Si sa va mai spun ceva.Chiar daca o iubesc foarte mult pe Maya ma bucur ca nu este copilul meu si al lui Eric,deoarece un copil rezultat in urma unui viol ar fi fost...-Vocea incepu sa imi tremure.
-Soll...-Aaron vru sa imi puna mana pe umar.Se pare ca atarasesem atentia bunicii si a mamei deoarece se uitau la mine.
-Va rog sa ma scuzati!-Am spus apoi m-am ridicat brusc in picioare si am iesit din living aproape alergand.
Am intrat in biroul,in care fusesem si mai devreme.Am inchis usa in urma mea si mi-am trecut nervoasa mana prin par,apoi mi-am muscat buza incercand sa nu plang.De ce ma tot urmaresc amintirile astea?De ce nu le pot uita?Am respirat adanc.Usa biroului se deschise.
-Soll...-Spuse aproape soptind Vanessa.
M-am intors cu fata spre ea.
-Ce s-a intamplat?-Ma intreba ingrijorata
-Nimic.Sunt bine.-Am spus respirand adanc.Pune-ti masca la loc Solagee!
-Imi cer iertare in numele sotului meu,este mai insitent de fel.Nu stiu ce ti-a spus dar...
-Nu are importanta.Oricum nu ma simteam bine.Am fost intr-un continuu stres zilele astea.
Vanessa imi zambi calduros apoi facu cativa pasi spre mine.
-Haide,Eric a anuntat ca se serveste sampanie!
I-am zambit apoi am mers,iar cand am ajuns in dreptul ei m-am oprit.
-Multumesc!-Am spus,iar apoi am iesit impreuna din birou.
Cand am revenit,atmosfera din living se schimbase.Toata lumea era fericita in timp ce sorbea sampanie din pahare de cristal. Un pahar aparu in fata mea. Mi-am ridicat privirea si l-am intalnit pe Aaron.
-Multumesc!-I-am spus luand paharul.
-Imi pare rau ca te-am suparat!Nu am stiut...
-Nu este nimic.-I-am zambit
Inca avand paharele cu sampanie in maini ne-am asezat cu  totii,pornind alte discutii.
Am vazut-o pe Jessica ridicandu-se,avand-o pe Maya care dormea,in brate. Remus o urma.
-Unde mergeti?-Ii intreba Eric.
-Acasa sa o culcam pe Maya.A fost o sera minunata,multumim!-Ii zambi Jessica
-Aaa,am uitat sa va spun.Eu impreuna,cu parintii mei,am aranjat ca in aceasta seara sa dormiti aici.Sus sunt pregatite dormitoarele pentru voi.-Ne anunta zambind
O,cred ca glumesti!
~*~*~*~*~*~*~*~
Prin intermediul acestei note de autor,imi permit sa va urez un An Nou Fericit,plin de bucurii si de impliniri!
Acesta este ultimul capitol din acest an,asa ca ne auzim anul viitor cu bine.
Va pup si va multumesc ca imi cititi ficul! :*









10 comentarii:

  1. oooo glumesti Sylvia? tipa aia ma enerveaza la culme...foarte frumos capitolul.sti bine ca deja astept nextu :D

    Un An Nou Fericit si sper ca planurile tale sa fie urmarite de noroc si sa nu ia seama ca e 2013 :D LA MULTI ANI!

    RăspundețiȘtergere
  2. Pe bune??!!Sylvia?!Zgripturoaica aia blonda care nu stie sa raspunda nici la niste intrebari?=))=))
    Oricum,superb capitol:X
    Si-un An Nou Fericit si tie!

    Love you:*:*:*


    Miss Salvatore

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da Silvya...si in legatura cu aparitia ei prefer sa dau vina pe Luiza.A fost ideea ei sa o includ in "peisaj" :))
      Multumesc!:*

      Ștergere
  3. "O cred ca glumesti!"
    Multumesc mult pentru cadou! :*
    Ma bucur ca pana la urma ai bagat-o si silvya in peisaj.Lucrurile sunt mai interesante asa,mai...incinse.
    Imi era sincer dor de maya.Ma bucur ca a aparut in capitolul asta.Eu si andrew ne potrivim asa de bine!Amandoi suntem un dezastru la impodobitul bradului.:))
    Nu ma asteptam sa postezi asa repede,te-ai depasit pe tine insati!
    Ce pot spune,cu atat suferinta pe eric si soll nu mai sti cine e unu si cine e altu.
    Se vede treba ca amandoi se simt foarte prost dar totusi ma bucur ca eric incerca sa para mai fericit,macar pentru familia lui.
    Cel mai greu lucru a fost sa imi amintesc de numele parintiilor si care cum vin. :))
    Si ce ma bucura si mai tare e ca Allen nu e tatal lui andrew.Daca ar fi fost cred ca as fi innebunit.Ceva gen "sunt tatal lui",si eu "nuuuu,nu andrew,el e cuminte si inocent,nu tu.TU,tu,tu,tu,tu."
    Putin cam mult?
    Oricum frumos capitol.Imi place cantecul pe care l-ai pus.Citem versurile de la cantec si mi-l imaginam pe eric zicand ho-ho-ho!.Si radeam.Oh da,radem mult! :))
    In mod normal ti-as spune sa postezi curand,dar capitolul asta l-ai pus asa de repede ca ai si tu dreptul la liniste si pace(in special cand ai spus ca ai stat pana la 2 noaptea ca sa corectezi la el). :*

    RăspundețiȘtergere
  4. La multi ani!!!o sa iti las un comm despre capitol maine...adica in 2013 ca acum chiar nu mai am timp.
    iti doresc tot binele din lume si fericire,sanatate si iubire!!!:*

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. mda...stiu am intarziat cu comentariul....dar eu mi-am luat concediu:)) sau cel putin asta ii zic lu' tata de vreo 4 zile...tot ce fac e sa stau in pat si sa dorm:))
      revenind...capitolul a foost ca de obicei minunat...tu imi sti parerea...ideea e catastrofal de geniala!!!(serios...am zis catastrofal???)
      dar avem o mica problemuta....trebuia sa ma bucur de suferinta lui eric si totusi iata ca inimioara mea imi spune ca trebuie sa-l iert!!!mda....e clar!!!m-am inmuiat...daka cineva mi-ar gresi mie(si aici ma refer la orice fel de greseala)l-as ierta cu mare greutate sau nu l-as ierta deloc...si tousi iata ca eric a reusit performanta!!!mda...doar e eric...ah!!!!!!vreau sa se impace....imi este dor de acele capitole unde erau numai cupluri si erau numai rasete si totul era roz si dulce....UNDE SUNT ACELE CAPITOLE!!!!(bine ca nu esti acum langa mine sa vezi ce fatza de isterica am)
      anyway...am vazut ca in acest capitol ai introdus cateva personaje noi...doar e craciunul si vin parintii in vizita:)) dar am si eu o PROBLEMA*zicand pe un ton plangacios*...de ce toti actorii sunt asa perfecti???nu tu cos..nu tu par zgribulit...nu tu imperfectiune!!!asta nu e corect!!!ntz..ntz...ntz!!!:))
      lasand si aceasta "problema" in 2012....cum papucii lui Einstein ai adus-o in prim-plan pe Sylvia???CUM???DE CE????PENTRU CE????e ca o musca pe care as vrea sa o strivesc...mda...dar nu se poate,nu???
      si totusi nu inteleg un aspect!!!!de ce toata aceasta asemanare a mayei cu soll si eric...adica daca tot seamana nu ar fi trebuit chiar sa fie si ei???adica macar daca tot ai dat-o in drama sa terminam dragutz=cu DRAMA ENORMA!!!
      of!!!si andrew e asa un scump!!!i miss him,,,>:D<
      te pwp:*
      MAMA OMIDA!!!!

      Ștergere
  5. La muuuulti ani cu intarziere :D Doamnee, nu-mi vine sa cred.Postezi si tu in sfarsit si o aduci pe Silvya in peisaj x_X Ugh
    Ok, faci o treaba minunata.45 de capitole :)) Eu pot doar sa visez la asta 8-> Fiecare capitol de bun gust, nimic facut in bataie de joc.Ficul tau o sa ajunga la 60 de capitole?:>
    In fine, succes in continuare scumpo :* Sa ti se indeplineasca toate dorintele pentru ca meriti :*

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. O intrebare care mi-a atras atentia din comentariul tau este cea referitoare la numarul de capitole.60...nu.Categoric nu! As lungi mult prea mult povestea.Stiu ca am precizat intr-o postare ca aveam o idee ce ar fi dus ficul la aproximativ 60 de capitole,dar am hotarat sa o inlatur.Indeea era interesanta,dupa spusele unei cititoare careia am avut ocazia sa i-o impartasesc,insa am renuntat la ea pentru ca ficul ar fi fost mult prea lung.Stiu ca probabil te-ai bucura sa se lungeasca cat de mult,dar ar deveni plictisitor la un moment dat.Nimic nu dureaza la nesfarsit :)
      Iti multumesc foarte mult pentru aprecieri si iti doresc la fel! :*:*:*
      P.s. Poate voi face o postare speciala care sa cuprinda rezumatul acelei idei. :)

      Ștergere